Durere în articulația temporofacială. Stabileşte o programare la Centrul Ortodontic Cluj!

Recomandări Cele două articulații temporomandibulare, fiziologic identice, conectează condilul mandibulei durere în articulația temporofacială fosa articulară fosa glenoidă a osului temporal, fiind situate anterior de conductul auditiv extern. Sunt articulații de tip balama, sinovial - înconjurate de o capsulă fibroasă și alcătuite din ligamente, cartilaj, lichid sinovial și un disc articular. Acesta din urmă are rolul de a absorbi șocurile și de a permite glisarea mandibulei pe osul temporal în timpul deschiderii gurii.

Articulatia aceasta se gaseste de ambele parti ale capului, in partea din fata a urechilor. Articulatiile temporo-mandibulare permit maxilarului sa se deschida si sa se inchida, pentru ca actiunile de a manca sau vorbi sa fie posibile. Disfunctiile sau tulburarile articulatiei temporo-mandibulare pot cauza durere in articulatia maxilarului si in zona muschilor care controleaza miscarile maxilarului. Ele sunt un grup de probleme de sanatate asociate maxilarului.

Mișcarea mandibulei e controlată de patru mușchi, mușchii masticatori: maseterul, temporalul, pterigoidul lateral și pterigoidul medial. Mușchii cu rol în deschiderea gurii sunt maseterul, temporalul și pterigoidul medial, iar cei cu rol în închiderea gurii sunt pterigoidul lateral împreună cu mușchii suprahioidieni cei care conectează mandibula de osul hioid.

Artrita temporomandibulară este una din multiplele afecțiuni ale acestor articulații, alături de alte disfuncții, precum sindromul dureros miofascialdeplasarea patologică a discului articular, boli congenitale ca hiperplazia condilară, hipermobilitatea de la laxitate articulară până la subluxație și dislocație de mandibulă sau hipomobilitatea ex.

Artrita temporomandibulară poate fi de origine infecțioasă, poate fi urmarea unei traume, dar cel mai frecvent este o disfuncție degenerativă. Bolile degenerative pot fi inflamatorii sau neinflamatorii. Boala degenerativă neinflamatorie cea mai frecvent întâlnită este osteoartritaaceasta întâlnindu-se predominant la persoanele peste 50 de ani.

5 exercitii pentru durerile de spate. Alin Burileanu articulații eficiente cremă

Există situații în care nu doar articulația temporomandibulară este afectată, ci și alte articulații din corp, caz în care vorbim despre poliartrite. Exemple de poliartrite sunt artrita reumatoidă, artrita psoriazică, spondilita anchilozantă, sindromul Reiterguta.

Se întâlnește predominant la tineri, fiind urmarea unei infecții cu Streptococ durere în articulația temporofacială hemolitic de grup A. În antecedente, se găsește frecvent o angină streptococică. Astăzi, însă, se recunoaște că patofiziologia nu este pe deplin cunoscută și se fac numeroase studii pentru a elucida etiologia acestei afecțiuni.

Diverse grade de microtraumă duc la modificări intra-articulare, atât anatomice, cat și biochimice - acestea generează stres oxidativ și radicali liberi ce duc la producerea de citokine cu rol în inflamație. În timp, inflamația duce la modificări anatomo-patologice, cu erodarea cartilajului și degenerescența discului durere în articulația temporofacială.

Poate fi, însă, și urmarea unei infecții sistemice, infecție ce afectează întreg organismul, caz în care agentul patogen este transmis prin torentul sangvin. Artrita de origine traumatică este rară, acută și este urmarea, de exemplu, a unei complicații a extracției dentare sau durere în articulația temporofacială unei intubări endotraheale.

Semne și simptome În general, oricare ar fi cauzele artritei temporomandibulare degenerative, simptomele includ: dureri articulare ; limitarea deschiderii gurii și a mobilității mandibulei; asimetria mișcărilor mandibulare; zgomote ale articulației și dificultăți în timpul masticației.

Nevralgia faciala trigeminala

Asociat, pot apărea otalgieacufene altfel spus, tinitus sau țiuit în urechiamețeală, dureri de cap sau alte dureri cervicale și cefalice.

Durerea poate aparține atât articulației, cât și, uneori, mușchilor masticatori și este, în general, de tip cronic.

Iradiază înspre urechi, zonele temporale și periorbitale, unghiul mandibulei și zona posterioară a gâtului. De obicei e o durere surdă, constantă, existând și episoade de durere acută, intensă, fulgerătoare, declanșată de mișcările mandibulare.

Disfunctiile articulatiei temporo-mandibulare

Poate fi prezentă zilnic sau poate apărea în episoade recurente. Există studii care arată că, în contextul durerii de origine temporomandibulară, femeile au un prag mai scăzut decât bărbații și prezintă hiperalgezie.

De asemenea, componenta afectivă a durerii modul de percepere este mai puternică la femei, mai ales atunci când nivelul estrogenului e mai scăzut. De obicei, se remite spontan după intervale variabile de timp, dar reapare frecvent. Poate atinge grade severe ce interferă cu activitatea zilnică. Zgomotele sunt cauzate de o degenerare a discului articular, caz în care condilul mandibulei atinge și freacă direct osul temporal, iar ca rezultat se aud cracmente, crepitații.

Dacă există și o deplasare anterioară exagerată a discului articular, se pot auzi pocnete, clinchete.

• Artrita articulară carpică
• Durerea constituie un raspuns complex al organismului faţă de anumiti stimuli care se exercita asupra receptorilor periferici, asupra cailor de transmisie si a sistemului nervos central.
• Disfunctiile articulatiei temporo-mandibulare Articulatia temporo-mandibulara este acea articulatie care leaga mandibula maxilarul inferior de craniu.

Ca particularități osteoartrita: limitarea deschiderii gurii, cracmente și durere ușoară, bilateral; artrita reumatoidă: limitarea deschiderii gurii, durere, tumefacție zona devine umflată ; la copii, aceștia fiind în creștere, pot apărea diformități faciale și anchiloză; 2 artrita degenerativă secundară: limitarea deschiderii gurii, durere unilaterală la mișcările mandibulare și cracmente; artrita de origine infecțioasă poate asocia febră și frison pe lângă limitarea deschiderii gurii, durere și inflamație, de obicei unilaterală.

Diagnostic Clinic Se va face un diagnostic diferențial cu alte disfuncții ale articulației temporomandibulare, cu disfuncții de parotidă, sindroame migrenoase, afecțiuni ORL, nevralgie de trigemen sau tumori craniene, precum și cu probleme stomatologice.

La examenul obiectiv, medicul va măsura deschiderea maximă a gurii, deplasarea laterală și anterioară  a mandibulei, va verifica ocluzia și dispoziția dinților, va efectua un examen al mușchilor masticatori și ai gâtului suprahioidienii, în principalun examen ORL, precum și un examen neurologic pentru a depista eventuale nevralgii de nerv trigemen, glosofaringian. De obicei, examenul neurologic este normal.

Tulburări ale articulațiilor temporomandibulare

Tipic, se verifică existența cracmentelor și limitarea deschiderii gurii și a mobilității articulației. Durerea, deși frecventă, nu e considerată obligatorie pentru punerea diagnosticului. Și invers, chiar dacă apare, nu semnifică neapărat o problemă osteoarticulară. Durerea este, însă, motivul principal pentru care pacientul se prezintă la medic. În fazele incipiente ale bolii, radiografiile nu prezintă modificări, însă, în timp, odată cu instalarea bolii, durere în articulația temporofacială va forum injecții dureri articulare eroziunea condilului.

Informaţii despre igiena orală Ce este disfuncţia ATM? Disfuncţia articulaţiei temporomandibulare ATM este o afecţiune a articulaţiei dintre maxilar şi mandibulă. Aceasta este una dintre cele mai complexe articulaţii ale organismului, responsabilă cu mişcarea mandibulei înainte, înapoi şi lateral. Orice problemă care împiedică funcţionarea normală a acestui sistem complex de muşchi, ligamente, discuri şi oase se numeşte disfuncţie ATM. Deseori, această afecţiune disfuncţională este resimţită ca un pocnet sau trosnet sau chiar ca un blocaj temporar.

Radiografia este panoramică cel mai des sau din profil lateral, atât cu gura deschisă, cât și cu gura închisă. De aceea, se va recurge la tomografia computerizată care va permite o bună identificare a degenerărilor acestor structuri.

Tomografia poate fi atât 2D, cât și 3D. Cea mai bună vizualizare a țesuturilor moi se durere în articulația temporofacială, însă, cu ajutorul RMN-ului. Se recomandă pacienților care, după 3 până la 6 luni de tratament, încă prezintă durere și mobilitate scăzută a articulației.

Totodată, chirurgia poate vindeca unele patologii. Se vor evita, însă, analgezicele de tip opioid, deoarece creează dependență.

Cauze și factori de risc

În cazurile severe, se recomandă injecții intra-articulare cu corticosteroizi cu durată lungă de acțiune pentru reducerea inflamației. Alternativ, se pot face injecții intra-articulare cu acid hialuronic.

Tulburări ale articulațiilor temporomandibulare Tulburări ale articulațiilor temporomandibulare apar ca urmare a unor probleme ale maxilarului, articulația maxilarului, și mușchii din jurul feței care controlează mișcările de masticație și mișcarea maxilarului.

Totuși, niciuna dintre acestea nu se recomandă a fi efectuate des și nici ca tratament pe termen lung. În cazul persistentei simptomelor durere și limitarea severă a deschiderii gurii care interferă cu activitatea zilnică se poate recurge la artroscopie - aceasta va reface, chirurgical, anatomia articulației. Aplicarea de căldură este benefică un prosop cald sau o sticlă caldăajutând la diminuarea durerii.

Disfunctiile articulatiei temporo-mandibulare

În cadrul fizioterapiei, se poate recurge și la administrare de ultrasunete. Se pot face exerciții specifice pentru articulația temporomandibulară, exerciții care vor trebui făcute cu regularitate, nu doar în cadrul ședințelor de fizioterapie, ci și acasă.

Masajul miorelaxant ajută și el la eliminarea durerii, precum și ionoforeza. De asemenea, există și dispozitive speciale care pot fi purtate până la cedarea simptomatologiei - de obicei, acestea se poartă noaptea pentru relaxarea mușchiilor masticatori și sunt recomandate, în principal, de medicul ortodont. Totodată, este important să se urmeze exercițiile de fizioterapie, să se poarte în mod consecvent dispozitivul de susținere a articulației și să se evite orice comportament care ar putea solicita excesiv articulațiile și mușchii masticatori - căscatul, rosul creioanelor sau al unghiilor, consumul de alimente tari sau foarte voluminoase.

Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!